Dimineti de Bucuresti

Dar nu din Bucurestiul frumos, de pe stradute cu copaci. Bucurestiul nostru de zi cu zi, dintre blocuri hidoase, ingramadite, gri. Pentru ca imi este la indemana sa pun mana pe aparatul foto chiar inainte sa pun mana pe cana de cafea dimineata si pentru ca fereastra deschisa spre o mare de blocuri imi este datoare macar cu un strop de frumusete. Din cand in cand se achita onorabil de aceasta datorie. In alte dati, precum ziua de azi, ma-neaca cu ceata laptoasa si lipsa de perspectiva. Dar ziua de ieri…

all these yesterdays…

Cat despre planurile mele de mai jos, ei bine, sunt in plina desfasurare. Am terminat de citit Eleganta ariciului de Muriel Barbery care m-a tinut cu sufletul la gura in prima parte cand inca nu stiam daca este vorba de mai multe prsonaje care se destainuie in paralel sau de doua planuri temporale diferite. Mi s-ar fi parut interesant sa vad cum o adolescenta de bani gata, cu tendinte sinucigase, devine portareasa intr-un imobil de bogatasi. Ar fi echivalat si asta cu o sinucidere, nu? O sinucidere sociala, ca sa zic asa. Pe-aproape de jumatatea cartii misterul se lamureste, iar cele doua personaje feminine sunt aduse impreuna de aparitia unui alt personaj, neincadrabil in peisaj, dar care are capacitatea si deschiderea sa vada si sa treaca dincolo de aparentele pe care le afiseaza ceilalti.

Iar de sambata avansez cu incredere in The Great Gatsby. It feels so…classic

Din pacate, plantutele nu se simt prea bine, ceea ce ma face sa ma gandesc daca atunci cand le-am ales atat de mici am avut in vedere o pierdere “mai mica” in cazul in care nu ar supravietui. Am invatat cu ocazia asta ca mai mic inseamna mai fragil, mai sensibil, mai dificil de ingrijit. Data viitoare o sa ma orientez spre ceva de dimensiuni normale fiindca de renuntat nu renunt.